Unde se află locul unic din România pe care dacii îl considerau sfânt. Ce descoperire uluitoare s-a făcut acolo

Arheologii au descoperit că în urmă cu mai bine de 2.500 de ani, într-una dintre peşterile amplasate în Cheile Dobrogei, aveau loc sacrificii umane. Este vorba despre Peștera Craniilor. Se spune că o dată la cinci ani geto-dacii sacrificau un om, crezând că astfel îl trimit cu mesaje la zeul Zalmoxis.

Peștera Craniilor Foto: dobrogeaexplore.ro
Peștera Craniilor Foto: dobrogeaexplore.ro

 Unde se află Peştera Craniilor 

În Cheile Dobrogei se află un loc fabulos, încărcat de istorie și mister, foarte puţin cunoscut de turiştii care trec prin zonă: Peştera Craniilor. Arheologii care au cercetat locul spun că în urmă cu aproximativ 2.500 de ani aici aveau loc ritualuri religioase și chiar sacrificii umane. O dată la cinci ani, geto-dacii sacrificau un om, crezând că astfel îl trimit cu mesaje la zeul Zalmoxis. Istoricii consideră aceasta o practică larg răspândită la strămoșii noștri, dar insuficient documentată arheologic.

A fost descoperită o groapă rituală, care conţinea oase umane 

Peştera Craniilor nu te surprinde la prima vedere, iar accesul în interior se face destul de anevoios. În 2009, la o mică distanță de peretele din stâncă a fost descoperită o calotă craniană decupată, înconjurată de fragmente ceramice. Antropologii au stabilit atunci că era vorba de o persoană adultă de sex feminin, dar modul în care aceasta murise nu era încă ştiut foarte bine. Ulterior s-a stabilit că persoana în cauză trăise în perioada romano-bizantină. Nu se punea problema unui sacrificiu ritual, ci doar a unei morţi accidentale. Descoperirea acestor resturi umane a reprezentat, însă un incident fericit, care avea să conducă la  rezultate mult mai spectaculoase.

În campania din anul următor s-au găsit fragmente ceramice, amfore de Thassos şi de tip Menda, datate în secolele V-IV î.H, respectiv de Sinope şi Cnidos, datate aproximativ două secole mai târziu. De asemenea, a fost descoperită ceramică traco-getică lucrată de mână. Ceramica nu era însă nici pe departe comoara peşterii. Astfel, la numai „20 de centimetri sud de intrare, în dreptul unei nişe naturale de la baza peretelui de stâncă” a fost descoperită o groapă rituală, care conţinea oase umane.

Grota sacrificiului 

S-a stabilit ulterior că era vorba despre corpul fără cap al unei persoane aşezată ciudat, într-o poziţie foarte flexată, cu genunchii în dreptul claviculei. S-a ajuns la concluzia că decedatul fusese legat strâns, la puţin timp după decapitarea sa. Capul fusese aşezat ulterior lângă bazin. În acelaşi nivel de săpătură unde a fost descoperit cadavrul, se găseau alte fragmente ceramice din secolele V-IV, fapt care a ajutat la stabilirea perioadei în care se petrecuse moartea persoanei.

Erau veacurile în care coloniştii greci începuseră să întemeieze numeroase aşezări în Dobrogea, astfel putând să se explice prezenţa ceramicii elene. În zona Cheilor Dobrogei se ştie însă că exista un puternic nucleu de triburi getice. Potrivit lui Strabon, zona Cheilor, extrem de bogată în grote şi peşteri era preferată de băştinaşi atunci când efectuau procesiuni de onorare a lui Zamolxis. Odată la cinci ani, geţii puteau cere ceva Marelui Zeu, după sacrificarea unui mesager, care să transmită divinităţii rugăminţile muritorilor.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
Ebrahim Raisi FOTO EPA EFE jpg
image
image
image
image
image
image
image png
motanul max universitate vermont facebook jpg
dunare budapesta jpeg
giurgiu 1 jpg
Palatul Normanzilor, Sicilia (@Shutterstock) jpg
insula capri jpeg
pomi fructiferi jpg
4 front carburanti caseta jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net